1 Martie. Tradiții și obiceiuri de Mărțișor în România. Legenda Mărțișorului

Ziua de 1 Martie era considerată, după calendarul vechi, începutul Anului Nou, sărbătoarea venirii primăverii. Tradițiile de Mărțișor sunt legate de cultura românească. Ele nu se întâlnesc decât în România și la unele populații învecinate din zona Balcanilor – la aromâni și megleno-români, dar și la bulgari (martenita), macedoneni și albanezi. Obiceiul, datat cu mult înainte de creștinizare, are legătură cu ritualul anului nou agrar.

Legenda Mărțișorului: Voinicul care a eliberat Soarele

Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la lupta dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata.

Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpadă s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie.

Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii.

Odinioară, mărțișorul se dăruia copiilor și tinerilor (fete și băieți), înainte de răsăritul soarelui.

Mărțișorul era realizat din fire de lână răsucite – roșu și alb sau alb și negru, tocmai pentru a reprezenta unirea opuselor: vară-iarnă, căldură-frig, lumină-întuneric, fertilitate-infertilitate. Mărțișorul se ținea până de Florii, de Paște sau până la înflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agățat ca talisman pe ramurile de măceși, viță-de-vie, vișini, cireși, se punea sub cloșca cu pui sau se agăța la icoană.

Cu timpul, de șnur au fost agățați bănuți de argint sau de aur.

Fata purta mărțișorul la gât 12 zile, apoi ținea șnurul în păr până când înflorea primul copac, apoi legau șnurul de creanga copacului, iar cu bănuțul își cumpărau caș, pentru că tot anul să aibă fața albă.

Ziua scoaterii mărțișorului era marcată de o petrecere numită „băutul mărțișorului”.

Tradiții și obiceiuri de Mărțișor în România

În localitățile transilvănene, mărțișoarele sunt atârnate la uși, ferestre, la coarnele animalelor domestice, pentru a le feri de duhurile rele.

În județul Bihor, se zice că dacă te speli cu apă de ploaie căzută în ziua de 1 martie, vei fi mai frumos și mai sănătos.

În Banat, fetele se spală pe față cu zăpadă, ca să fie iubite. Fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților.

În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi se aruncă în aer, pentru că fericirea să fie mare și înaripată.

În Moldova, fetele oferă băieților mărțișoare de 1 martie, iar băieții le oferă fetelor mărțișoare de 8 martie.

Articolul precedent”Miercurea alarmelor”, pe 1 martie, orele 10.00 – exercițiu de alarmare publică
Articolul următorCAMPIONATUL DE FOTBAL-CUPA SATELOR 2023 organizat de Primăria Mihai Eminescu