Consilierii din Serviciile de Probațiune anunță continuarea GREVEI GENERALE

COMUNICAT DE PRESĂ

Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probațiune, membru al Blocului Național Sindical și afiliat la Federația Publisind anunță continuarea GREVEI GENERALE a consilierilor din serviciile de probațiune de la nivel național începută în data de 03.05.2023 și faptul că această grevă a luat amploare în direcția participării consilierilor de probațiune din 34 de servicii de probațiune în data de 05 mai 2023 și 33 de servicii de probațiune în data de 08.05.2023. Concomitent cu această grevă două servicii de probațiune se află în protest. Până la această oră, din partea Ministerului de Justiție și a Direcției Naționale de Probațiune nu există niciun fel de reacție sau răspuns referitor la cauzele care au condus la declanșarea grevei și la soluțiile identificate de către factorii decizionali.
Consilierii de probațiune, categorie profesională din familia ocupațională Justiție participă la înfăptuirea actului de justiție. Prin încetarea activității serviciilor de probațiune este afectată însăși misiunea care a stat la baza înființării sistemului de probațiune: reintegrarea socială a persoanelor condamnate și creșterea gradului de siguranță în comunitate. Deși prin sistemul de Probațiune s-au realizat cele mai mari economii la bugetul de stat (la acest moment sunt în evidența serviciilor peste 100.000 de persoane condamnate, inclusiv persoane liberate condiționat din penitenciar), în sens invers nu s-au găsit soluțiile pentru remedierea și corectarea inechităților identificate la nivelul drepturilor salariale, a condițiilor de muncă, personal insuficient, resurse tehnice deficitare.
Principala revendicare a consilierilor de probațiune se constituie în solicitarea emiterii actului administrativ/normativ prin care să se facă corecțiile necesare privind salarizarea personalului de probațiune, aspect care a fost asumat prin Strategia Națională de Dezvoltare a Sistemului de Probațiune din România pentru perioada 2021 – 2025. La punctul 9, obiectiv strategic 2, privind ,,Realizarea demersurilor de îmbunătățire a salarizării personalului de probațiune” Ministerul Justiției și-a asumat ca termen de implementare nivelul trimestrului IlI 2021 pentru realizarea acestui obiectiv, iar soluția identificată prin această strategie este propunerea de modificare a Anexei V privind personalul de probațiune din Legea cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plǎtit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, propunere ce urmează a fi înaintă către ministerele avizatoare.
Deşi întreaga familie ocupațională a justiției beneficiază de drepturile cuvenite personalului de probațiune, doar personalul de probațiune nu beneficiază de acest drept. Aceasta în condițiile în care prima hotărâre judecătorească privind calculul salarial pe baza unui VRS de 605,225 a fost obținut în probațiune (pentru că doar probațiunea a beneficiat de acea creștere de 25% în 2016 prin OUG 20/2016) şi, mai mult, în condițiile în care şi în sistemul de probațiune există mai multe hotărâri judecătorești în care se prevede plata salariilor în baza unui VRS de 605,225 şi în continuare/pentru viitor (sentințele fiind obținute după anul 2020). La momentul prezent salarizarea personalului de probațiune nu este actualizată în raport de o VRS 605, 225 lei, nici măcar în cazul acelora care au sentințe câștigate deoarece se invocă plafonarea prevăzută de legea cadru 153/2023.
Totodată, ca urmare a dispozițiilor instanței din dosarul 564/120/2020 a Tribunalului Dâmbovița ( dosar în care s-a hotărât asupra drepturilor salariale ale unor judecători de la ICCJ), prin care s-a dispus că plafonarea reglementată de articolul 38 alineatul 6 din Legea nr. 153/ 2017 vizează exclusiv drepturile salariale stabilite prin această lege, iar nu și drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești în temeiul unor prevederi legale anterioare, s-a dispus ca pentru situațiile în care indemnizațiile obținute pe baza unei VRS de 605,225 lei sunt mai mari decât cele stabilite prin Legea nr.153/2017 pentru anul 2022, să nu fie aplicate prevederile art. 38 privind plafonarea.
Dacă ne uităm îndeaproape observăm că, în cadrul familiei ocupaționale Justiție, aceleași ordonator principal de credite, a emis OMJ 6245/30.12.2021 pentru judecătorii de judecătorii, tribunale, tribunalelor specializate și al curților de apel, precum și al asistenților judiciari prin care li s-a acordat VRS de 605, 225 lei. Argumentele care au stat la baza emiterii acestui ordin au fost aceleași : Decizia 794/2016 a Curții Constituționale și Decizia 55/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin Decizia 794/2016 Curtea Constituțională se reține că: nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive sau irevocabile/definitive urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituția sau autoritatea publică.
Decizia nr. 55/2021 ICCCJ relevă …că deja au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive, care au recunoscut dreptul magistraților la o indemnizație calculată pe baza valorii de referință sectorială de 605, 225 lei, incidentă în cadrul familiei ocupaționale “Justiție” și care îi vizează pe toți ordonatorii principali de credite din acest sistem.
Astfel, din aceleaşi raţionamente menţionate mai sus, se impune emiterea unui OMJ prin care să se plătească salariile retroactiv, din 2018, pe baza unei VRS de 605,225, fără a fi aplicat art. 38 din Legea 153/2017. Aceasta pentru că există hotărâri judecătoreşti în probaţiune privind plata în continuare a salariilor pe bază de VRS 605,225 (ex. sentinţa nr. 2300/2020 din dosar 1382/107/2020 şi sentinţa 473/2020 din dosar 467/107/2020, Tribunalul Alba), precum şi hotărâri pentru alte categorii din justiţie (ex. Sentinţa 1508/28.10.2020 din dosarul 564/120/2020 a Tribunalului Dâmboviţa), drepturile obţinute prin aceste titluri executive reprezentate de hotărâri judecătoreşti trebuind a fi egalizate la nivel maxim în cadrul întregii familii ocupaţionale a Justiţiei, potrivit deciziei CCR nr. 794/2016.
Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune își exprimă îngrijorarea că, în lipsa unei poziții asumate din partea factorilor decizionali, sistemul de probațiune se va confrunta cu mai multe demisii deoarece remunerația nu reflectă riscurile, complexitatea muncii și atribuțiile, conform alin. 6 lit. d din Legea cadru nr. 153/2017.

Cu aleasa considerație ,
Andreea FAUR,
Președinte SNCSP

Articolul precedentPodium pentru copiii Botoșanilor la CAMPIONATUL NAȚIONAL DE QWAN KI DO pentru Copii și Juniori de la Bacău
Articolul următorAstăzi încep evaluările naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a în anul școlar 2022-2023.