Statul pare să reducă personalul mai ales din educație, nu din zonele administrative supradimensionate
Datele analizate pe baza informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor arată că, între aprilie 2025 și aprilie 2026, numărul total al posturilor ocupate în sectorul bugetar a scăzut de la 1.306.234 la 1.274.999. Este vorba despre o reducere de 31.235 de angajați, echivalentă cu aproximativ 2,4%.
Problema nu este neapărat existența unei reduceri de personal, ci distribuția acesteia între diferitele domenii ale administrației publice.
În sistemul de educație, numărul posturilor ocupate a scăzut cu 14.963 într-un singur an, de la 308.705 la 293.742. Aceasta reprezintă o diminuare de aproape 4,9%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din reducerea totală a personalului bugetar provine din educație.
Cu alte cuvinte, din aproximativ doi angajați care au dispărut din sistemul public, unul provenea din zona educației.
Aceste cifre ridică semne de întrebare într-un context în care România se confruntă deja cu probleme precum analfabetismul funcțional, abandonul școlar și deficitul de cadre didactice în anumite regiuni și discipline.
Comparativ, administrația publică locală – primării, consilii județene și instituții subordonate – a înregistrat o reducere de 9.058 de posturi, de la 469.467 la 460.409 angajați, adică aproximativ 1,9%.
Astfel, educația a pierdut cu aproape 6.000 de posturi mai mult decât întreaga administrație locală.
Și alte ministere au înregistrat reduceri semnificativ mai mici: Ministerul Afacerilor Interne a avut cu 768 de posturi mai puțin, Ministerul Finanțelor cu 895, Ministerul Sănătății cu 164, iar Ministerul Agriculturii cu 88.
