„Vrem să digitalizăm statul. Dar statul nici măcar nu știe ce aplicații are.
Pare o glumă. Nu este.
Instituțiile publice folosesc sute de aplicații, dar nu avem un registru unic în care să vedem ce există, ce face fiecare aplicație, cât ne costă și dacă nu cumva statul cumpără de mai multe ori același lucru.
De aceea am susținut și am reușit să introduc în ultimele programe de guvernare implementarea Registrului aplicațiilor informatice ale statului. Este, de altfel, o obligație prevăzută deja de Legea interoperabilității.
Un asemenea registru înseamnă ceva foarte simplu: înainte să mai cheltuiești bani pe „digitalizare”, vezi ce ai deja.
Așa putem:
• să nu mai plătim de două ori pentru aplicații care fac același lucru;
• să reutilizăm soluțiile care funcționează;
• să conectăm sistemele instituțiilor între ele;
• să vedem rapid ce aplicații sunt vechi sau vulnerabile;
• să investim banii acolo unde chiar este nevoie.
Și aici vine partea importantă: nu pornim de la zero.
Împreună cu experții ADR și cu experții Băncii Mondiale, am făcut deja un prim recensământ al aplicațiilor statului și am identificat în 2024 peste 100. Am avut și în transparență hotărârea de guvern pentru operaționalizarea registrului (cu o parte bună a avizelor necesare obținute).
Deci nu ne mai trebuie încă un studiu. Și încă un raport. Și încă niște bani cheltuiți ca să aflăm ceea ce știm deja.
Trebuie să luăm datele existente și să construim registrul. Digital, actualizat și folosit permanent de administrație.
Republica Moldova are deja un asemenea registru.
România vorbește de ani de zile despre digitalizarea statului. Este cazul să avem într-un singur loc informații despre toate aplicațiile statului. Fără registru nu putem trece eficient la următorul pas: Platforma Națională de Interoperabilitate.
Putem și noi”
