Pe 21 iunie 2026 are loc solstițiul de vară, fenomenul astronomic care marchează începutul verii în emisfera nordică și aduce cea mai lungă zi a anului. În România, durata zilei depășește 15 ore și jumătate, în timp ce noaptea este cea mai scurtă din an.
Evenimentul se produce deoarece axa Pământului este înclinată față de planul orbitei sale în jurul Soarelui. În această perioadă, emisfera nordică este orientată cel mai mult către Soare, ceea ce determină un număr mai mare de ore de lumină naturală.
Deși solstițiul marchează apogeul duratei zilei, el nu coincide neapărat cu cele mai ridicate temperaturi. Specialiștii explică faptul că solul, oceanele și atmosfera continuă să acumuleze căldură și după această dată, motiv pentru care vârful sezonului cald este atins, de regulă, în lunile iulie și august.
În regiunile situate dincolo de Cercul Polar de Nord poate fi observat fenomenul cunoscut drept „soarele de la miezul nopții”, când astrul rămâne vizibil pe cer chiar și în timpul nopții.
Solstițiul de vară a avut o semnificație aparte pentru numeroase civilizații de-a lungul istoriei. Monumente precum Stonehenge sunt asociate cu observațiile astronomice realizate în jurul acestui moment al anului.
După 21 iunie, durata zilei începe să scadă treptat, iar nopțile devin tot mai lungi până la solstițiul de iarnă, care marchează cea mai scurtă zi a anului.
În tradiția românească, perioada este strâns legată de sărbătoarea de Sânziene, celebrată pe 24 iunie, când au loc numeroase obiceiuri și ritualuri păstrate din vechime.
