Tratamentul discriminatoriu al Ministerului Justiției față de sistemul de probațiune se accentuează prin atitudinea de ignorare a protestelor și a grevei generale declanșate la nivelul întregii țări, deși consilierii de probațiune s-au aflat astăzi, 04.05.2023 în a doua zi de grevă.
Până la ora 15:00, ora comunicatului, nici angajatorul, Direcția Națională de Probațiune, nici Ministerul de Justiție nu au avut vreo comunicare sau reacție oficială.
Această atitudine vine să sublinieze poziționarea ministrului Cătălin Predoiu față de problemele sistemului, cu ocazia convorbirii telefonice cu un consilier de probațiune de la Serviciul de Probațiune Arad, aflat în greva foamei.
În data de 27.04.2023, Monica Magold, consilier de probațiune în cadrul Serviciul de Probațiune Arad a intrat în greva foamei, ca formă simbolică de protest.
În data de 28.04.2023, ministrul Cătălin Predoiu a contactat-o telefonic pe doamna Magold și i-a transmis că nu intenționează să dea curs solicitărilor personalului de probațiune din cauză că nu identifică soluții concrete pentru rezolvarea erorilor salariale cauzate consilierilor de probațiune. În contrast cu lipsa de viziune pentru soluționarea problemelor personalului de probațiune, domnul ministru și-a dovedit creativitatea enunțând, în cadrul aceleiași convorbiri telefonice că, în cazul în care întreg sistemul de probațiune și-ar da demisia, ar folosi ca strategie alocarea celor 100.000 de persoane condamnate aflate în evidența serviciilor de probațiune, în grija sistemului penitenciar.
Domnul ministru nu a precizat cu ce costuri ar face acest lucru și nici nu s-a problematizat cu privire la costurile colaterale privitoare la destinul persoanelor condamnate care ar intra în custodia personalului Administrației Naționale a Penitenciarelor și nici cu privire la siguranța comunitară a tuturor cetățenilor acestei țări, având în vedere că alocarea supravegherii a 100.000 de condamnati nu o poți face în câteva zile, necesitând un întreg angrenaj birocratic și legislativ.
Faptul că domnul ministru apreciază că ar soluționa mai ușor problema supravegherii celor 100.000 de persoane condamnate în stare de libertate prin alocarea în sistemul penitenciar, decât îndreptarea erorilor salariale ale celor 700 de consilieri de probațiune, ridică mari semne de întrebare cu privire la interesul real al domniei sale față de sistemul de probațiune din România și modernizarea sistemului penal românesc, cu atât mai mult în condițiile în care domnul Cătălin Marian Predoiu se află la al cincilea mandat în slujba țării.
Sistemul de probațiune este un serviciu public de interes național, care contribuie la înfăptuirea actului de justiție și își desfășoară activitatea în scopul menținerii siguranței comunității, al reabilitării sociale a infractorilor și al diminuării riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni.
Serviciile de probațiune din fiecare județ sunt cele care se ocupă direct de persoanele condamnate, cu executarea pedepselor în stare de libertate, sub supravegherea consilierilor de probațiune, precum și de persoanele eliberate condiționat din închisoare, care mai au un rest de pedeapsă de executat de cel puțin 2 ani (persoane cu risc ridicat). Tot consilierii de probațiune realizează evaluarea minorilor și majorilor aflați în curs de cercetare penală, care stau la baza individualizării pedepselor de către judecători, în funcție de situația juridică și psiho-socială a fiecărui inculpat.
Consilierii de probațiune reprezintă o categorie de profesioniști cu studii superioare, policalificați prin natura meseriei, cu un set complex de abilități, aceștia jucând multiple roluri profesionale, fiind juriști, psihologi, sociologi, asistenți sociali ori pedagogi, asigurând un echilibru dinamic între control și sprijin, în funcție de particularitățile persoanelor cu care lucrează și solicitările pe care instanțele le adresează.
Rezultatul muncii acestor 680 de profesioniști se vede în rata de recidivă redusă, ea fiind exponențial mai mică decât a celor care ajung în penitenciare. Mai mult, sistemul de probațiune aduce economii majore la bugetul de stat prin costurile extrem de reduse pe care le antrenează, în comparație cu penitenciarele.
În ciuda tuturor beneficiilor pe care acest sistem le aduce întregii societăți, consilierii de probațiune sunt plătiți cu salarii mai mici decât ale șoferilor din ministere și chiar din instanțe și parchete, nu primesc niciun fel de compensație suplimentară, nu beneficiază nici măcar de vârstă redusă de pensionare, iar pensia este la fel ca a oricărui cetățean, pe bază de contributivitate, deși lucrează direct cu infractorii, în condiții de stres ridicat și pericol, de multe ori fără pază la sedii și fără a fi însoțiți de poliție sau jandarmerie atunci când fac vizite la domiciliul infractorilor.
Un consilier cu peste 20 de ani vechime în probațiune are un salariu echivalent cu al unui lucrător comercial.
Mai mult de atât: consilierii de probațiune au restricții asemănătoare magistraților în privința posibilității de a-și întregi veniturile, fiind limitați doar la salariul pe care îl primesc din partea Ministerului Justiției.
Miniștrii justiției s-au folosit constant de sistemul de probațiune pentru a aplana la nivel european indignarea față de lipsa de acțiune pentru reducerea supraaglomerării din penitenciare, iar rezultatele sistemului de probațiune au fost prezentate și asumate fără merit de către domnul Cătălin Marian Predoiu. Între declarațiile publice ale ministrului de justiție actual și atitudinea acestuia în spatele ușilor închise în raport cu consilierii de probațiune există discrepanțe majore.
Consilierii de probațiune îi solicită Ministrului Justiției, Cătălin Marian Predoiu, să adopte o poziție corectă și nediscriminatorie în raport cu personalul de probațiune din România, să respecte legea, să acționeze în virtutea atribuțiilor și să emită actul administrativ (OMJ) pentru punerea în plată a drepturilor salariale cuvenite, conform hotărârilor judecătorești și a dispozițiilor legale privind egalizarea în cadrul aceleiași categorii și familii ocupaționale.